Comunicat AAIR cu privire la proiectul UCAAPI de modificare/completare a Legii 672/2002 privind auditul public intern

Referitor la proiectul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern - U.C.A.A.P.I. de modificare/completare a Legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, Asociaţia Auditorilor Interni din România - A.A.I.R. prezintă următorul punct de vedere:

1. Acest demers de reglementare poate fi privit cu neîncredere de către partenerii noştri din Occident, din moment ce, conform celor mai bune practici din întreaga lume, materia auditului intern este guvernată de o singură normă profesională (respectiv Standardele internationale de audit intern emise de Institutul Auditorilor Interni din SUA – IIA), normă introdusă artificial de autorul legii în document.

Altfel spus, proiectul de lege este în neconcordanţă flagrantă cu abordarea internaţională iar această "originalitatea" românească poate avea, de această dată, consecinţe majore privind încrederea partenerilor nostri din UE si SUA.

2. Expunerea de motive prezentată de iniţiator nu face o descriere a stării de fapt în ce priveste auditul intern în România, ci doar aprecieri generale care nu sunt susţinute de argumente. Simpla enunţare a unor deziderate nu poate ţine loc de fundamentare privind necesitatea, oportunitatea si eficienţa modificărilor legislative propuse.

O focalizare a "demonstraţiei" U.C.A.A.P.I. pe problematica insuficienţelor din domeniul instituţiilor publice locale nu este defel relevantă, mai ales că singura responsabilă de urmărirea implementării Legii 672/2002 este chiar U.C.A.A.P.I.

Nimeni nu poate invoca în apărarea sa propriile neîmpliniri, aşa cum procedează U.C.A.A.P.I. prin menţionarea procentului de 30% la nivel naţional (763 de unitati din totalul de 2625 "…care aveau obligaţia…" să organizeze activitatea de audit intern).

3. Se impune a fi subliniat aici un principiu juridic potrivit căruia, orice adăugare la o reglementare (Standardele, în cazul nostru) înseamnă, în fapt, revizuirea acesteia, ceea ce din punct de vedere juridic este numai de competenţa emitentului.

Standardele nu pot fi acceptate decât în integralitatea lor, fără vreo altă modificare, interpretare sau explicitare. Desigur, legiuitorul român poate formula norme juridice în materia auditului intern însa doar în ceea ce priveste aplicarea Standardelor, calendarul de termene, responsabilităţile, condiţionările metodologice, adaptabilitate.

Pe de alta parte, preluarea "mecanica" a unor variante straine de aplicare a Standardelor reprezintă, de asemenea, o abordare greşită tocmai pentru că orice astfel de intermediere (franceza, spaniola, etc) nu poate decât să creeze noi probleme şi obstacole în calea aplicării reglementărilor consacrate pe plan mondial si a afirmarii auditului intern ca domeniu de sine stătător. În acest context, se poate spune că intrarea auditului intern în România pe filiera franceză a fost, desigur, o eroare pe care trebuie acum s-o îndreptam. Totuşi, în condiţiile în care auditul intern bazat concret pe Standarde câştigă din ce în ce mai mult teren în România, persistenţa modelului menţionat mai sus amplifică şi mai mult eroarea.

4. Acceptarea de către U.C.A.A.P.I. a confuziei dintre auditul intern si auditul financiar este, în prezent, teribil de contraproductivă si nu serveşte cauzei pe care autorul expunerii de motive o proclamă.

Totuşi, din punctul de vedere al A.A.I.R., această perpetuare a confuziei poate servi foarte bine unor interese de moment care pot fi inclusiv oneroase şi obscure, numai aşa putând fi explicată obstinatia U.C.A.A.P.I. de a evita sistematic A.A.I.R – organismul profesional recunoscut de Institutul Auditorilor Interni - I.I.A. Global (SUA) pentru promovarea profesiei în România - atunci când este pe rol un proiect de reglementare privind materia auditului intern. În schimb, se poate constata disponibilitatea U.C.A.A.P.I. de a se consulta cu oricine altcineva.

5. Proiectul de lege încalca un principiu de bune practici internaţionale şi anume că materia auditului intern este guvernata de o singură normă profesională, Standardele. Pe cale de consecinţă, unica atestare a calitatii de auditor intern, recunoscuta oriunde în lume, este cea conferita de Institutul Auditorilor Interni - I.I.A. Global (SUA). Orice fel de altă atestare, deci si cea propusă de iniţiatorul legii, nu poate fi decât un substitut, atestare aplicabilă doar pe plan local.

6. Înca din anul 2004 au loc în România certificări ale auditorilor interni prin intermediul şi în organizarea AAIR. Atestările astfel obţinute sunt recunoscute internaţional, în baza susţinerii unor sesiuni de certificare finanţate din resursele proprii ale celor interesaţi de această certificare.

Reamintim aici, calificările consacrate privind atestarea auditorilor interni prin intermediul I.I.A.:
- Certified Internal Auditor (CIA), pentru auditorii interni indiferent de sectorul în care acestia îsi desfasoara activitatea (privat, non-profit, public, etc.);

- Certified Government Auditing Professional (CGAP), pentru auditorii interni din sectorul public;

- Certified Financial Services Auditor (CFSA), dedicată auditorilor interni din cadrul instituţiilor financiare;

- Certified in Control Self Assesment (CCSA).

7. Insistenţa cu care U.C.A.A.P.I. solicită instituirea, prin lege, a unui monopol, cel al atestării auditorilor interni, este de natură să conducă la un rezultat dezastruos prin aceea că aceste certificari nu vor fi recunoscute decât pe plan intern şi numai în instituţiile publice şi/sau în acele entităţi publice la care statul este acţionar majoritar şi ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar.

Demersul va genera, cum arată si iniţiatorul legii, o grevare suplimentară a cheltuielilor bugetare, în pofida faptului că U.C.A.A.P.I. cunoaşte foarte bine că la momentul actual cât şi în perspectivă, unele măsuri luate de Guvern la nivel naţional au ca şi consecinţă derularea la un nivel de subzistenţă a multor activităţi specifice, inclusiv a celor din domeniul auditului intern. Consecinţele în multe domenii de activitate sunt deja cunoscute, respectiv reduceri de salarii, de sporuri, reducerea activităţilor la 70% din program, şomaj tehnic, zile libere forţate, etc.

In acest context, nu credem că acum este momentul ca asemenea iniţiative de cheltuire a banului public să facă preocuparea ministerului de profil, inclusiv a U.C.A.A.P.I., entităţi care trebuie să găsească soluţii de a eficientiza activităţile prin alte metode decât cele care genereaza costuri suplimentare complet inutile.

Un calcul simplu ne demonstrează că efortul financiar impus de susţinerea examenului CIA – de altfel cel mai costisitor dintre calificările oferite de IIA – este cu mult sub costurile ce le presupune participarea la un program de master pe o perioadă de cel puţin un an şi jumătate.

8. Principala condiţie în procesul de acreditare a României privind derularea fondurilor europene a constat în organizarea profesiei de audit intern potrivit Standardelor. Doar în condiţiile funcţionării efective a compartimentului de audit intern în instituţiile cu astfel de responsabilitati s-a considerat că există garanţii privind conformitatea cu cerinţele UE în materie.

De aceea, în opinia A.A.I.R., abordarea fireasca în ce priveşte organizarea cadrului legislativ naţional în domeniul auditului intern constă în a se scoate problematica respectiva de sub tutela Ministerului Finantelor Publice. Astfel, s-ar soluţiona inclusiv direcţionarea actuală gresită a auditorului intern din România, cu preponderenta catre problematica cheltuirii fondurilor si/sau către activităţile financiar contabile dintr-o organizatie.

Potrivit Standardelor, efortul principal al profesiei este îndreptat spre formularea de concluzii, asigurări şi recomandări privind procesul de conducere (luarea deciziilor, previzionarea, organizarea si coordonarea proceselor specifice, întărirea controlului, evaluarea riscurilor, etc) şi nu înspre o zona subsecventă (cea a utilizarii resurselor) aşa cum s-a procedat în instituţiile publice din România în ultimii şapte ani.

9. La punctul 24, prin alin. 2¹ din proiectul de Lege (care completează art. 18, alin 2  din Legea 672/2002), se solicită auditorului intern o policalificare (denumită de iniţiator, "cadrul general de competenţe") pe cât de imposibil de realizat, pe atât de inutilă. Această cerinţă, odată legiferată, ar conduce la consum inutil de resurse, proliferarea formalismului, demonetizarea diplomelor anexate pentru dovedirea competenţelor, etc.

În mod curios, "cadrul general de competente" este aproape identic cu programa unui masterat organizat de o universitate particulară, pregătit şi supervizat de unul dintre specialiştii din U.C.A.A.P.I. (organism care propune aceasta certificare...!!!), în condiţiile în care există o structura specializată, dedicată instruirii şi pregătirii funcţionarilor publici (Scoala de Finanţe Publice şi Vamă.

De menţionat este şi faptul că acest cadru are inclusă în documentele sale sintagma “...avizat de UC.A.A.P.I....”.  Desigur, aspectele de incompatibilitate cât şi interferenţele U.C.A.A.P.I. cu unele din atribuţiile Ministerului Educaţiei, pot fi discutate şi dezvoltate, dar probabil, acest aspect va face obiectul altor luari de poziţie ale A.A.I.R.

De asemenea,  A.A.I.R. a mai atras atenţia în privinţa acestui aspect, în cadrul unui punct de vedere expus în scrisoarea trimisă în cursul anului 2007 catre Ministrul Economiei şi Finanţelor. U.C.A.A.P.I., care a primit spre rezolvare punctul A.A.I.R. de vedere, a răspuns oficial acelui demers prin promisiunea de analizare şi luarea unor măsuri în consecinţă.

Proiectul de modificare a Legii 672/2002 postat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, demonstrează însă contrariul.

Mai mult, în cadrul proiectului de lege invocat aici, A.A.I.R. nici măcar nu este consultată ca parte a societăţii civile şi ca organizaţie profesională, inclusiv ca reprezentantă a I.I.A./SUA şi a auditorilor interni din Romania (indiferent de domeniul de activitate, public ori privat).

10. Activităţile derulate de către auditul intern în sistemul public sunt confuze în continuare, confuzie datorata tocmai acestei legi care reglementeaza activitatea specifică în proporţie de aprox 80 - 90% pentru operaţiunile financiar contabile ale unei organizaţii şi mai puţin focalizată pe domeniile tipice supuse auditului, aşa cum sunt reglementate de Standarde.

În opinia A.A.I.R., starea de confuzie va persista în continuare dacă proiectul de lege se va materializa în forma propusa de U.C.A.A.P.I.

Ca atare, A.A.I.R. solicită Ministrului Finanţelor Publice retragerea acestui proiect şi reanalizarea sa de către U.C.A.A.P.I. în spiritul Standardelor, împreună cu toţi actorii implicaţi în dezvoltarea şi modernizarea activităţilor de audit intern din România, inclusiv a propunerilor şi sugestiilor de completare a Legii 672/2002, propuneri făcute încă din anul 2007, dar care nu au fost luate în considerare.

Preşedinte

Asociaţia Auditorilor Interni din România - A.A.I.R.

Ruxandra BILIUS